roversuri.ro
>
Litera N >
Nichita Stanescu
>
Poezia Al meu suflet, Psyhee de Nichita Stanescu
Poezia Al meu suflet, Psyhee
A venit un inger si mi-a zis:
- Esti un porc de caine,
o jigodie si un rat.
Pute iarba sub umbra ta care o apasa;
mocirla se numeste respiratia ta!
- De ce, i-am strigat, de ce?
- Fara pricina!
A venit ingerul si mi-a zis:
- Mai stravezie este sticla
decat cel mai statornic gand al tau!
In curand ai sa mori si viermi
iti vor forfoti in nari, in bot, in rat, in trompa!
- De ce, i-am strigat, de ce?
- Fara pricina! imi zise ingerul...
Apoi ingerul, ah, ingerul, ah, ingerul, ah, ingerul
a plecat cu aripi de aur zburand
intr-un aer de aur.
Fluturi de aur
falfaiau in aura ingerului de aur.
El zbura aiurit,
el era cu totul si cu totul de aur.
El se departa catre o departare de aur,
in care apunea soarele de aur.
- De ce te indepartezi de la mine, i-am strigat,
de ce pleci, de ce?
- Fara pricina mi-a raspuns, fara pricina...
Versurile poeziei Nichita Stanescu scrisa de poeti romani romana versurile romana cultura poetul cine a scris. Rime versuri descarca poet Al meu suflet, Psyhee descarca cuvinte cuvinte versuri poet.
Alte poezii de Nichita Stanescu
