roversuri.ro
>
Litera I >
Ion Heliade Radulescu
>
Poezia Calul, vulpea, lupul de Ion Heliade Radulescu
Poezia Calul, vulpea, lupul
O vulpe copilandra ce-abia se apucase
De-aceea ce-nvatase,
Sa calce-n urma ma-sii, in punga fara bani,
Sa cumpere la gaste, gaini, cocosi, curcani...
Porni din vizunie,
Prin crang se tot coti,
Iesi intr-o campie -
S-odata se opri.
Un cal slobod aicea pastea in voie buna;
A vantului suflare prin coama-i se juca,
Si falnic peste campuri in preajma-i cauta,
De latele-i copite pamantul se detuna.
Dar biata speculanta cal inca nu vazuse;
*Se uita, il masoara,
Si ochii-n cap ii joaca
Si dintii-n gura-i toaca...
Se-ntoarce, se strecoara,
Prin tufe o tuleste si-n clip-acasa fuse.
Alearga la cumatrul, nea lupul, si-l gaseste:
“Nea lupe, cumetrase, da tare, te gateste,
Vin', vino dupa mine, ici, uite, la un loc,
Sa vezi un... ala mare, un fruntes dobitoc.
Aoleo, draga cumetre!
E un zdravan chilipir,
D-aci poti, zau, sa te umfli
Si in burta, si-n chimir.”
Iar lupul ii ranjaste (caci astfel el zambeste)
Si-ncepe sa-i vorbeasca: “Cu mine cin' s-a pus
La capatai n-a scos-o; dar ia imi povesteste,
Urechile lungi are? Sau coarne nalta-n sus?
Sau dinti mistreti spumeaza?
Mustati, gheare zarit-ai?
Vrun muget auzit-ai?
Vro tromba nainteaza?
Vro coada maciucheata, vrun cap pletos si mare,
E rosu, patat, negru, galbui? Ce piele are?”
“D-istoria naturii o stii ca n-am habar,
Nu ma cunosti de dascal, geambas ori maimutar.
La ce ma-ntrebi, cumetre, nu ma pricep de loc:
Iti spui ca-i «ala mare, un fruntes dobitoc».”
Asa vorbea-ntre ei
Meseriasii mei;
Si-n sfatu-nsufletit
Nici prinsera de veste
Cand, iat', au si sosit
La locul de poveste:
Chiaburul, teleleica, acum gatea de masa.
Iar calul, cat ii simte, pasunea pe loc lasa,
Pe loc in vant inalta cap falnic, fioros,
Si narile-i se umfla; un ochi infurios
Albeata-ntrerosaste, lumina atinteaza,
Si coama-i se zburleste si coada-i undoiaza;
In jos capul avanta, azvarle dinapoi
(Nu sufere cel slobod lupi, vulpi, tigri-cotoi);
Pe camp d-a lungul fuge si tropotu-i detuna
Si bubuie pamantul si lunca, crang rasuna.
Dar vulpea e vicleana,
Si viclenia zboara;
O ia dupa poiana,
Prin tufe se strecoara
Si iese inainte, cand calul se opreste,
Si-ncepe sa-i vorbeasca, nu aspru, ci vulpeste:
“Stapane, plecaciune!
Sunt roaba dumitale.
Esti slobod si e jale
Cu-atata-ntelepciune
Sa umbli preste campuri. Iti spun, drept datorie,
Ca noi, cateva fiare, avem tovarasie
Dreptatea sa cunoastem , curand sa dezrobim
Juvinii, dobitoace si slobozi sa traim.
In asta eterie ce pravili mari gateste,
Un lup cu coada lunga, vestit republican,
In sfaturi prezideaza, indupleca, -ntareste,
Incat i s-a dus vestea acestui galigan.
Eu viu ca sa-ti propunem a te uni cu noi.
Dar, ia, si prezidentul soseste dinapoi
Si va sa-ti dezveleasca
Materia frateasca.
Sa spui lui cum te cheama, ca el pe loc te-nscrie
In condica cea mare si-ti da si vrednicie.”
Iar calul, ce prea lesne cu omul se-nvoieste,
De coada titirita a vulpii se-ndoieste
Si cugetul viclenei indata il patrunde;
Si, far-a pierde vreme, rancheaza si raspunde:
“Jupani republicani,
Vestiti americani!
D-aveti asa dorinta al meu nume sa stiti,
E ici scris pe potcoava. Puteti sa mi-l cititi.”
La aste vorbe vulpea indata o sfecleste,
In laturi cam priveste,
Incet coada isi strange, se trage la o parte.
“Cat pentru mine, zise, va spun ca nu stiu carte,
Caci raposata mama, fiind cam scapatata,
Si tata, fara slujba, la scoala nu m-au dat;
Iar domnul lup se trage din casa laudata,
Si cartea, cata este, de rost o a-nvatat.”
Domn lupul, greu la ceafa, ce punga-i cam secase
Si matu-i lesinase
Si burta incepuse sa tot ii ghioraiasca,
Se duse sa citeasca.
Iar calul, ce sta gata cu numele-n picior,
C-o buna lovitura ti-l culca binisor.
Avanta iarasi capul si fuge ninchezand;
Iar vulpea o tulise republica plangand.
Deslusit ne dovedeste
Fabula ce am citit
Ca viclenii isi fac planuri,
Dar nu-n veci au izbutit.
(1838)
Versuri autor scriitor literatura versurile poeziei poezia poet Calul, vulpea, lupul poet poezii.ro poeti romani scriitor poezie poezia. Ion Heliade Radulescu poezie versuri autor autor cine a scris.
Alte poezii de Ion Heliade Radulescu