roversuri.ro
>
Litera G >
Gheorghe Tomozei
>
Poezia Cantec de sfarsit de Gheorghe Tomozei
Poezia Cantec de sfarsit
Cenusa esti, a sangelui meu, tu,
sangele ars in ore de veghere,
sangele singur care strabatu
ca pantecul unei stravechi galere
alcatuirea pura care-am fost.
Din mine cresti, din mine te adapi,
iti cauti intre coaste adapost,
in mine calci, adanc, dar nu ma-ncapi.
Tot mai e loc pentru un trup la fel,
poate acela chiar, pe care-l jindui,
un trup pereche-nchis intr-un inel
de nervi si oase.
Luneca argintu-i
in tarmul spart de amintiri amare .
piele pe dinlauntru tatuata
cu ierbi de zahar si cu flori de sare,
in mine cresti, faptura nechemata.
Din sangele pe jumatate scrum
te-nalti ca din cenusi de amintire,
femeia mea de frunza si de fum,
de alcool, tutun si amagire...
Esti si nu esti, eu sant si nu mai sant,
raman cand ma alungi, ma-ntorc cand pleci,
esti poate eu si te-ndragesc, pamant
pe care il strabat, pe care treci...
Cultura scrisa de poetul poezia versurile poeziei versuri literatura poezie rime autor cartea Cantec de sfarsit poeti romani cine a scris versuri. Poezii.ro Gheorghe Tomozei versuri limba romana versurile scrisa de versuri poezie.
Alte poezii de Gheorghe Tomozei
