roversuri.ro
>
Litera G >
George Cosbuc
>
Poezia Ceas-rau de George Cosbuc
Poezia Ceas-rau
Pe cand clopotul de sara
Suna lung si leganat
La biserica din sat,
Nina sade-n prag afara
Si-ascultand cum bate rara
Boarea-n crengile de fag,
Fata toarce; stand pe prag
Fata toarce;
Plinul fus usor se-ntoarce
Pe sub degete cu drag.
N-are Nina scumpa salba,
Nici inauriti cercei,
Ca-s saraci parintii ei,
Dar ea are fata alba,
Ca taiata-n flori de nalba,
Oblu trup ca bradu-n plai
Ea mai are; par balai
Ea mai are.
Si-apoi doi ochi, pentru care
Doua-mparatii sa dai!
Blanda ea, ca faptul sarii,
Vara cand e cer senin,
Visator, cu un suspin,
Ea priveste-n latul zarii
Cum, din negrul departarii,
Vine-un nor, privind la nor
Nina canta; cu mult dor
Nina canta,
Si-a ei gene tainic zvanta
Picurii din preajma lor.
Dar pe loc ea schimba glasul
Si sileste zambet plin
Caci aude pas vecin;
Bate-n casa sase ceasul,
Cand s-opreste-n tinda pasul:
Langa fata tinerea,
Ma-sa vine; langa ea
Ma-sa vine.
Si-o intreaba cu suspine:
Ce-i cu tine, draga mea?!
Nu-i riimic! raspunde fata,
Mama draga, nu-i nimic!
Pentru dragosti de voinic,
Gata-i sapa si lopata
Si facliile stau gata,
Caci o jale-ncetisor
Imi tot vine; negru dor
Imi tot vine
Si gandesc cum c-ar fi bine,
Mama draga, eu sa mor!
Fata zice si zambeste,
Ma-sa greu a tresarit:
Vai de mine! Ce-ai grait?
Draga mamei, ce-ti lipseste?
Taci, ca vraja te pandeste
Cu pacat, de capul tau
Sa se lege; cu ceas-rau
Sa se lege;
Nu-l chema, ca te-ntelege!
Ne fereasca Dumnezeu!
Ceasul-rau fata suspina
Unde-i, mama, ceasul-rau?
Bun si drept e Dumnezeu,
Dar la toate-s eu de vina!
Zice Nina si desdina
Din balaiul par buclat
Roze doua; a sfarmat
Roze doua,
Si-n potop intreg de roua
Ochii ei i s-au scaldat.
Oh, tu stii de buna seama,
Ca din suflet il iubesc
Si tu stii ca patimesc
Pentru Sandru, draga mama!
Cat de cu iubiri ma cheama
Sufletul, sa mi-l fac steag
Pentru Sandru: cate trag
Pentru Sandru!
El abia-i un copilandru,
Vai, dar cat imi e de drag!
Cand in sat porneste hora,
El ma jura p-un inel,
Sa-mi tin ochii tot la el
Si, ca fratele si sora,
Noi in ciuda tuturora
Stam cu glume, razatori
Pana-n noapte; si din zori
Pana-n noapte,
Purtam vorbe tot in soapte
Nu mi-l las, sa ma omori!
Vai, s-aseara-n sezatoare
El de mine s-a ferit,
Mama! Parca-i otravit,
Ori draguta alta are!
Tot radea cu fiecare,
Numai mie nu-mi radea
Vesel dansul; povestea
Vesel dansul,
Pe cand mie-n taina plansul
Brau din inima-mi rupea.
Tot asa o seara-ntreaga
Numai cu straine-a stat
Si facea cu ele sfat,
Si da semne sa-nteleaga
Ca lui Nina nu i-e draga!
Iar eu, mama, suspinand
Stam pe lait; tremurand
Stam pe lait,
Mai la foc, mai la opait
Ochilor de lucru dand.
Dar dusmancele-s, maicuta,
Tot dusmance cum vad eu;
Caci stiind necazul meu,
Mi-a zis Fira lui Sulcina:
Ce ti-ai pus de gand tu, Nina?
Poate-n ras te-a suparat
Sandru doara? te-a lasat
Sandru doara?
De, dar taci tu, surioara,
Ca mai sunt feciori in sat.
Oh, si Sandru, Doamne sfinte!
El care de alte dati,
Ar fi smicurit bucati
P-acel om cu-asa cuvinte,
Tot radea ca scos din minte
Si-n batjocura privea
Lung la mine; ochi tinea
Lung la mine
Si cotind fete straine,
Pricina de ras facea.
Mama, pentru ce se tine
Sandru chiar asa-ntinat?
Stiu ca nu-i el de-mparat!
De ce-si bate joc de mine?
Daca-i place oarecine,
Mai frumoasa de-a dorit,
Las sa-i placa; de-i orbit
Las sa-i placa,
Dar, de-am fost fata saraca,
Pentru ce m-a amagit?
Asa-i mama oare-n tara,
Tot asa-i in orice loc?
Dragostea-i numai de joc?
Sunt satula de joc dara!
Si plangea cu jale-amara
Si tinea privirea-n jos
Tot intruna; dureros
Tot intruna
Varsa lacrimi, pe cand luna
Rasarea de dup-un dos.
Bata-l crucea, ca s-arata!
Vai de mine! ceasul-rau!
Ne fereasca Dumnezeu!
Striga ma-sa-nspaimantata,
Si priveste lung la fata,
Lung, caci fata-ngalbenea
Tot mai tare; ea strangea
Tot mai tare
Pumnii sai; ma-sa-n rugare
Pe toti sfintii miluia.
Dar copila hohoteste;
Lasa caier, lasa fus.
Vesela s-arunca-n sus
Si tot canta si horeste
Si la ma-sa lung priveste.
Hei, pe mine m-au hranit
Ceasuri-rele; m-au iubit
Ceasuri-rele...
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Pentru doruri tinerele,
Multe fete-au nebunit!
Autor George Cosbuc versuri Ceas-rau limba romana scriitor de dragoste cartea versuri versurile poeziei versuri. Poeti romani cuvinte poetul limba romana cine a scris poet scrisa de versurile.
Alte poezii de George Cosbuc