roversuri.ro
>
Litera G >
George Cosbuc
>
Poezia Chindia de George Cosbuc
Poezia Chindia
Stau acum pe-o buturuga
Si ma uit prin vai,
Nu-i mai mult decat de-o fuga
Pana-n deal: si parca-i oaste
Cum se vad in sir de coaste
Sutele de clai.
Imprejurul meu invie
Toate cate sunt,
Ce de joc si veselie
Cand e soarele la toaca!
Iata-le, sarind la joaca
Undele de vant.
Una printre clai s-ascunde;
Umbla pe furis,
Dupa ea mai multe unde, Fuge care mai de care,
Dar, cotind, gonita sare
Repede-n tufis.
Toate-n camp acum s-aduna
Crangul rascolind
Iar frunzisul suna, suna!
Dar pe cand alearga ceata,
Iat-o, din tufis, sireata,
Iese hohotind.
Ies, cu capul dat pe spate,
Soatele-i spre vai;
Razvratesc, intunecate,
Brazdele de fan, se-ncurca
Printre spini si iarasi urca
Coastra, printre clai.
Si mereu asa colinda
Dealurile-ntregi.
Si-n sfarsit, cand e s-o prinda
Toate cad pe ea deodata,
Din gramada-ncaierata
Nu le mai alegi.
Multe guri acum se-ngaima,
Valmasag nespus;
Paiele de camp, de spaima,
In vartej acolo prinse
Se rotesc si joaca-mpinse,
Se ridica-n sus.
Linistite-n urma toate
Tac si stau pe loc.
Nu stiu, de-obosite, poate.
Ori aleg prin Uga-Buga
Dupa cine sa mai fuga
Intr-al doilea joc.
Ca-n curand incep sa salte
Pe sub tei; si cern
Flori de tei din crangi inalte.
Loc facandu-le sa treaca,
Ierbi si flori pe camp s-apleaca,
Spicele s-astern.
Iar din tei, privind la ele,
Ispititi de joc,
Niste pui de randunele
Si-au uitat mancarea-n gura:
Jocul asta nu-l stiura!
Cerule, fa loc!
Unu-ncepe-acum sa-si bata
Aripele-n vant,
Iata-i toti acum deodata
Ciripind in zari senine:
Iar pe sus pe-acolo-i bine,
Nu ca pe pamant!
Si se-ncinge-o veselie,
Toate sar mereu,
Flori si ierburi din campie,
Vant si flori si randunele -
Vesel, de-as putea cu ele
M-as juca si eu!
Gatul mierlele-ntinzandu-l
Nici nu mai ajung
Sa rasufle, - asa li-e gandul
La ce vad, la cate-asculta,
Si-n uimirea lor cea multa
Suiera-ndelung.
Veverita, de mirare,
Cand e-n varf de fag,
Cand p-un ram, cand pe-altul sare,
Dupa cum mai bun e locul
Printre crengi sa vada jocul
Cel asa de drag.
Iata-i iepurii, nebunii
Coarne-n cap isi pun,
Stau in doua labe unii,
Altii peste cap s-arunca,
Sturzii hohotesc pe lunca,
Si, de ras nebun,
Pitpalacu-n grau sughita
Iar nepotii lui
Dupa mama cea pestrita,
Mai pestriti ca ea la pene,
Sprinteni fug prin buruiene
Doisprezece pui.
Si mereu se-ncinge jocul,
Pana pe-nserat -
Si e plin de raset locul,
Plin de cantec deal si vale.
Cate-un nor drumet pe cale,
Galben de mirat,
Sta pe loc acolo-n naltul
Cerului, privind.
Plec-apoi. Dar vine altul.
Nu stiu ce gandeste norul,
Dar atotstapanitorul
Soare-n cer, zambind,
Ca un mos privind nepotii,
Zice: „Asa baieti!
Veseli si la joc cu totii!
Pentru asta-mi place mie
Truda mea de-o vesnicie
Sa tot nasc vieti!“
(Tribuna poporului, Arad, 1900, nr. 52 )
Versurile poeziei romana literatura Chindia scoala cuvintele poezie. Versurile poeziei George Cosbuc scrisa de scrisa de autor romana versurile versurile poeti romani versuri poezia poezii.ro versuri.
Alte poezii de George Cosbuc