poezia Domnita de Mateiu Caragiale versurile poeziei Domnita scrisa de poetul Mateiu Caragiale

roversuri.ro > Litera M > Mateiu Caragiale > Poezia Domnita de Mateiu Caragiale

Poezia Domnita




Verzi-tulburi ochii-i gales revarsa pe sub gene Ispita patimasa si doru-nveninat. E-nalta, cu par galben, cu mersul leganat, In grelele-i vesminte pasind maret si-alene. Miscarile-i sunt line, molatece, viclene, Si dulcele-i grai curge duios si rasfatat. Dar, cine-i cata-n fata se pierde sagetat De negrul arc ce-mbina trufasele-i sprincene. Muiata-n nestimate si-n horbote de fir, In mana-i - spelba floare de ceara stravezie - Ea poarta pe subtirea naframa naramzie Ca un potir de sange un rosu trandafir - Si, tot ca el, ranita in plina tinerete, Tanjeste, se-nfioara si moare de tristete. (1910)



Versurile poeziei versuri versuri cuvinte Domnita de dragoste cultura poet poezii.ro poeti romani cuvintele Mateiu Caragiale poetul. Scrisa de poezii.ro literatura cuvinte cartea poezia.


Alte poezii de Mateiu Caragiale
Cele mai cerute poezii
  1. aripioare de argint de emilia caldararu
  2. tabla inmultirii cu sapte de Vasile Romanciuc
  3. de
  4. soarele si copiii de elena dragos
  5. locuinta din dumbrava de
  6. la sanius de ion agarbiceanu
  7. mostenirea de otilia cazimir
  8. in ajun de anul nou de ion agarbiceanu
  9. eva de ion pillat
  10. de Vasile Romanciuc
Versuri melodii Poezii forum
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z #