roversuri.ro
>
Litera B >
Bogdan Petriceicu Hasdeu
>
Poezia Dorul de Bogdan Petriceicu Hasdeu
Poezia Dorul
I
Privind tacuta unda,
Pe ganduri am ramas:
Cat este de profunda
La fiecare pas;
Si totusi izvoraste
Din departate vai,
Apoi se risipeste
Prin mii si mii de cai!
Asemenea-i si dorul
In pieptul meu sadit:
E departat izvorul
Din care mi-a venit,
Si-n multe lumi straine
Cararile-i s-ascund,
Dar revarsat in mine
Cat este de profund!
II
Cand razele din soare,
Catand iubirea jos,
Pe-mbalsamata floare
Arunca voluptos
Lumina si caldura,
Eu ma gandesc uimit
Ca ele strabatura
Un spatiu nefinit!
Si dorul meu isi are
Un soare nascator;
Un cer fara hotare
Strabate s-al meu dor;
Dar prin intunecime,
Pe drumu-i racoros,
El vine din naltime
Si cald si luminos!
III
O raza diafana
Si undele d-azur
De nor si buruiana
Lovindu-se-mprejur,
O sfera-nveninata
Infrunta ne-ncetat,
Dar flacara-i curata
Si valul e curat!
Asa-i si doru-n lume!
In negura si spin,
Menite sa-l sugrume,
Ramane tot senin;
Nu simte si n-aude
Sarcasmul trivial:
Ispitele-i sunt crude
Si-i pur ca un cristal!
Scrisa de poetul scrisa de cuvintele descarca versurile poeziei Dorul. Versuri Bogdan Petriceicu Hasdeu romana cartea scriitor scriitor versuri versuri cuvinte poeti romani descarca cultura.
Alte poezii de Bogdan Petriceicu Hasdeu