roversuri.ro
>
Litera G >
George Cosbuc
>
Poezia Dunarea si Oltul de George Cosbuc
Poezia Dunarea si Oltul
Dunarea vorbea cu Oltul:
Tu, copile drag al meu,
Zbuciumat tu vii la vale
Tulbure mereu
Ploua mult la voi la munte,
Sate si campii de-neci,
Ori ti-e firea ta de-a rupe
Maluri pe-unde treci?
Rup si maluri cateodata
Si fac holdele de pier,
Iar cand ploua mult la munte
Cap de om eu cer.
Dar nu-i asta, maica sfanta,
Nu de asta-s tulburat,
Ci de cate vad mi-e mila,
Maica, si-i pacat!
Tu, pe unde-alergi prin lume,
Vezi si tari si munti frumosi,
Neamuri ce-si vorbesc ferice
Graiul din stramosi.
Toate lauda pe Domnul,
Libere-a trai cum vor,
Vesele fiind de viata
Si de soarta lor.
Vezi si-aici poporul nostru
Cel din veac adus pe-aici,
Sprintene si mandre fete
Si flacai voinici.
Si ti-e draga tara asta
De romani, caci te iubesc
Dar tu nu cunosti de-a-ntregul
Neamul romanesc!
Eu de unde vin, mahnitul,
Furios spre ses scobor,
Caci de unde vin, e spaima.
Groaza si fior.
Tot romani sunt si pe-acolo,
Neam din veac pe-aici adus,
Dar pe gatul lor si astazi
Jugul este pus.
Ei n-au voie sa-si vorbeasca
Graiul stramosesc ce-l au,
Iar in coasta lor de-a pururi
Sulitele stau.
Sfanta libertate este
Nume gol pe-al lor pamant:
Cei nedrepti sunt cei puternici,
Singuri au cuvant!
Ah, de mila lor eu, maica,
Vin asa de tulburat,
Si de ciuda pe dusmanii
Cei ce l-au calcat.
Iar de-nec si mal si oameni,
Nu mai stiu ce fac nici eu
Ca ma simt de-atata jale
Tulbure mereu!
Scriitor versurile poeziei versuri de dragoste poezie literatura limba romana poeti romani versuri poezia cartea cine a scris cultura. Autor Dunarea si Oltul descarca George Cosbuc limba romana.
Alte poezii de George Cosbuc
