roversuri.ro
>
Litera G >
George Cosbuc
>
Poezia In opressores de George Cosbuc
Poezia In opressores
Fericit va fi cine va lua copiii
lor din fasa si va zdrobi capul
lor de pietrele drumului
(Psalm 123)
Tu te plangi ca mila nu-i?
Mai astepti tu mila lui?
Panea de pe masa.
Casa ta, si ei stapani!
Prindeti ce va cade-n mani,
Si-i loviti la mir, romani,
Ca-i la voi acasa.
Numai temniti ne-au zidit,
Numai lanturi au gatit,
Numai cuie-au faurit,
Cruci de schingiuire:
Dar, pe mosi si pe nepoti,
Si pe iad, pe dracii toti,
Nu mai vrem sa fim iloti,
Nu vrem umilire!
Noi ne-am plans si-am plans de-ajuns,
Ne-au batut, si ne-am ascuns;
Ne-au scuipat, si n-am raspuns -
Am crezut in soarte.
Noi murim de mii de ori:
Si e las asa sa mori!
Sus, romani! Suntem datori
Numai cu o moarte
Prigoniti de soarte noi?
Slabi si de virtute goi?
Lasi copii din tati eroi?
E mintit cuvantul!
Azi ne prigonesc acei
Cari ne cred tacand la ei
Ca privim tacand la ei
Cum ne-nchid mormantul.
Stati cu mana-n san, flacai?
N-auziti plangand prin vai?
Ceru-i rosu de vapai
Si se umfla vadul:
Dumnezeu ni-e-ntr-ajutor!
Daca si el e de-ai lor,
Nu-l mai vrem ocrotitor:
Ne-nfratim cu iadul.
In opressores literatura romana scrisa de romana George Cosbuc romana versuri poezia. Cuvintele poeti romani versuri scrisa de poezie versuri cuvintele cine a scris scoala literatura cine a scris.
Alte poezii de George Cosbuc
