roversuri.ro
>
Litera C >
Camil Petrescu
>
Poezia In prag de Camil Petrescu
Poezia In prag
Deschide ferecata poarta,
Kicsikem,
Sunt acolo-ngramadite
Tristeti de mult uitate,
Vechituri si ganduri parasite,
Toane reci pe langa soarta.
Rand pe rand am aruncat acolo,
Ca intr-un pod de casa,
Atatea lucruri care-au fost,
Desperechiate, prafuite de uitare,
Zestre si povara fara rost.
In jiltul fericirilor trecute,
Cu caltii scosi afara,
Doarme somnoros «odinioara»
(L-o cuprinde candva cartea
Amintirii prefacute.)
Treze stau prin colturi drame doar schelete,
Printre ele nebunii sapate in perete,
Glume care-ncearca nemurirea,
Spinari reci de salamandre
Subt dusumeaua mintii, prin meandre.
A trecut pe-acolo moartea si iubirea.
Cine sa le judece si sa desparta?
O, deschide ferecata poarta
Kicsikem
Nu te teme
Duhurile toate te privesc
- Unele cu drag -
Caci, alba si frageda,
Tu te profilezi usoara
Ca pe un primavaratec prag.
Si-n jurul tau
Tremura lumina cruda de afara.
Scoala scrisa de Camil Petrescu scoala versuri de dragoste literatura In prag cuvinte romana rime cultura romana poezia. Versuri poeti romani cartea versurile poeziei poezia versurile.
Alte poezii de Camil Petrescu