roversuri.ro
>
Litera V >
Vasile Voiculescu
>
Poezia Mantuire de Vasile Voiculescu
Poezia Mantuire
La temelia lumii minunea doarme inca,
Mereu ma-ncercuieste un orizont de dor.
Pe-un fraged tarm de sunet apas o umbr-adanca,
Vad aurora mortii pe-un munte viitor.
Ce greu sa treci din carne iar in eternitate,
Un continent de suflet se-afunda in uitare.
Dar altele din sange ies noi si infierbantate,
Tiparele durerii se-abat pe fiecare.
Fara liman m-arunca la capetele firii
Launtricele mele cumplite departari.
Cand tropicul iubirii cu jungla de visari,
Cand dincolo de cercul polar al amintirii.
Trec veacurile cete cu fruntile in tina,
Ramane-n maini viata ca zdrente de tristete.
Cat nu vom smulge vremea din noi cu radacina,
Nu este mantuire decat prin frumusete.
Versuri Mantuire poeti romani versurile poeziei cuvintele versuri poezii.ro scoala poezii.ro versuri literatura. Poezia rime scoala cuvintele rime scriitor limba romana Vasile Voiculescu cultura.
Alte poezii de Vasile Voiculescu