roversuri.ro
>
Litera A >
Alexandru Philippide
>
Poezia Marturisire de Alexandru Philippide
Poezia Marturisire
Vreau sa-mi aduc aminte acum cit de usor
Lasam atitea clipe dragi sa-mi scape
Cind de pe tarmul vremii zvirleam nepasator
Sulfina visului in turburi ape.
Cu vintul inserarii ma imprieteneam
Suflind in pinza cerului albastra;
Corabia lui Sindbad ma astepta la geam,
Cu pasarea numita Roc, maiastra.
In suflet numai visle, in cuget numai dor!
Dar nu stiam in faptul diminetii
Ca vislele se sfarma si dorurile dor
Cind la zenit e soarele vietii.
Iar mai tirziu, cind viata m-a scuturat din vis
Cum un puternic vint alunga norii,
O mina nevazuta in mine a deschis
Cutia cu pacate a Pandorii.
Cu duhurile rele luptat-am indelung
PinĂ¢€™ le-am cuprins in mreji de ginduri clare;
Desi supuse, totusi nu pot sa le alung,
Strigoi ciudati cu masti surizatoare.
In horbote de vorbe calite-n ideal,
Furtuna dinauntru se incheaga:
Pina se naste spuma pe coama unui val,
Se zbuciuma-n adincuri marea-ntreaga.
De ce sa-ncerc s-astimpar cutremurul din fund?
Mai bine alba spuma trecatoare
S-o-ncremenesc statornic in gerul unui gind:
Zapada cu strafulgerari de soare.
Poetul scrisa de versurile de dragoste scoala de dragoste. Poeti romani cultura poezii.ro versuri Alexandru Philippide scrisa de versuri cultura cuvintele romana versuri Marturisire poezii.ro cine a scris poezie versurile poeziei literatura.
Alte poezii de Alexandru Philippide
