roversuri.ro
>
Litera D >
Dimitrie Anghel
>
Poezia Metamorfoza de Dimitrie Anghel
Poezia Metamorfoza
Vroind sa uit, pe-o seara dulce lasasem sa m-adoarma crinii...
Si se facea ca fara voie traiam acum o viata noua:
Eram si eu un crin ca dinsii, si-n dezmierdarile luminii
Imi intindeam voios potirul sa prind o lacrima de roua.
Visind, traiam cu ei acuma, si-atit de alb eram subt luna,
Incit abia scriam o umbra, cind m-alinta sagalnic vintul,
Dar tihna se facuse-n mine si calda inima si buna,
Ca reveneam subt alta forma, sa-mpodobesc si eu pamintul.
Cind far' de veste-o mina pala, miscindu-si umbra pe gramada,
Ca subt imboldul unei forte necunoscute si fatale,
S-a-ntins vrajmasa sa ma fringa, - s-acuma, alb ca o zapada,
Muream tihnit de-a doua oara in linistea odaii tale.
Muream din nou, dar cind trudita facindu-ti bratele cununa,
A fost s-adormi zimbind la mine cu fata calma intre perne,
Eu ca o pulbere de aur m-am ridicat usor subt luna
In cautarea altei forme desavirsite si eterne.
Scrisa de scriitor poet poezia poeti romani cuvinte limba romana Metamorfoza versuri cine a scris poet. Cuvinte versurile poeziei scrisa de versuri Dimitrie Anghel scoala versurile poeziei poet.
Alte poezii de Dimitrie Anghel
