roversuri.ro
>
Litera G >
George Cosbuc
>
Poezia Ostirile lui Alah de George Cosbuc
Poezia Ostirile lui Alah
Noaptea care-ncheie anul
Noaptea sfanta,
Cand cetindu-si El-Coranul
Trist mahomedanii canta
Pe rapusii prin batai
Noaptea asta stie spune
De-o minune
La Calugareni prin vai,
Cand e-n jumatate rupta
Noaptea-n cale,
Pe uitatul camp de lupta
Se porneste-un glas de jale
Si-apoi multe, si-mprejur
Din paduri rasar o mie,
Din campie
Plange-un nesfarsit murmur.
Si murmurul creste-ntruna
Si deodata,
Urla-n zare ca furtuna,
Si prin zarea spintecata
De blesteme si de vant
Ies spahii in siruri dese,
Grabnic iese
Oastea-ntreaga din pamant.
Caci acum, prin lumea lata,
Ies sa jure
Toti cari au pierit vrodata
Pe campiile ghiaure,
Si-asteptand un semn ceresc
Stau gatiti, potop sa plece
Si sa-nece
Tot pamantul crestinesc.
Ei, cu genele-amortite,
Nalta mana,
Iar din barbile-ncalcite
Iuti isi scutura tarana
Si pe cai sarind grabiti,
Invartesc dusmanii crucii
Sabii lucii,
De navala stand gatiti.
Furnicand din mii de locuri,
Plini de ura;
Cu blesteme si batjocuri,
Striga toti ca dintr-o gura
Sfantul nume-al lui Isus,
Si turbate si-ndraznete
Mii de fete,
Alergand, privesc in sus.
Iar acum, fiind o gloata,
Numai una,
Osie-ntr-aceasta roata
Se ridica Semiluna,
De pe steagul care-n vant
Geme-o plangere-ntrerupta
Si se lupta;
Iar ce geme e cuvant.
Si-i a lui Alah cuvantul,
Sfant si mare!
Si tacuta ca mormantul
Si-mpietrit-acolo-n zare
Oastea-ntreaga sta pe loc.
Codri, dealuri, rau si lunca
Toate-arunca
Ochii-n sus, spre-un semn de foc.
Mii de guri atunci in vaier
Umplu cerul:
Crucea e, o cruce-n aer!
Turcii toti, zvarlindu-si fierul,
Iuti se-ntorc ca-ntorsi de vant;
Noaptea rade luminata
Si deodata
Intra totul in pamant.
Limba romana cuvinte cartea versuri poezii.ro versuri Ostirile lui Alah rime cartea cartea cuvintele de dragoste George Cosbuc poeti romani de dragoste descarca. Poezie romana scoala poetul poetul scriitor.
Alte poezii de George Cosbuc