roversuri.ro
>
Litera G >
George Cosbuc
>
Poezia Povestea cantarii de George Cosbuc
Poezia Povestea cantarii
-”Ai poate prin lume vro tinta
De-alergi, calatorule vant?”
-”Prin largile lumi ale zarii,
Prin taina cea sfant-a cantarii
Si, singur, pe vremea-nnoptarii
M-opresc pe-o colina si cant.
Si-n urma-mi padurile canta
Cu freamat de doina, cu soapte,
Iar uneori pana-n pamant
Cu suier de crivat -prin noapte.”
-”Dar care ti-e vesnica tinta
De-alergi, calatorule nor?”
-”Ascult si eu vantul prin vale
Cum suiera doine de jale,
Iar daca-mi intampin in cale
Tovarasi, incepem in cor
Cantarea ce vantul ne-o canta:
Cu murmur prin noaptea cu luna,
Cu vuiet de aripi in zbor
Si trasnete-n zi de furtuna.”
-”Ai poate pe dealuri vro tinta
De-alergi tu, drumete pariu?”
-”Tin ochii la norul din zare
Sa-nvat aiurata-i cantare;
De-i pasnic, pe-ascunsa-mi carare
Eu cant printre lanuri de grau:
Cand noru-n vazduh se framanta
Imi urlu de-a lungul campiei
In goana mea fara de frau
Salbatecul cant al maniei.”
-”Tu singur esti fara de tinta,
Poete, si-n ganduri mereu?”
-”Ascult cum isi freamata cantul
Padurea, pariul si vantul;
E cerul al meu si pamantul,
Si cant, ca si ele, si eu.
In urma-mi popoarele canta
Cantari de la mine-nvatate:
Si tot ce e-n sufletul meu
E-n sufletul lumii mirate”.
Poezii.ro Povestea cantarii rime cuvintele versurile poeziei versuri literatura scrisa de poeti romani de dragoste descarca George Cosbuc de dragoste scriitor versuri de dragoste poezii.ro. Versuri.
Alte poezii de George Cosbuc