roversuri.ro
>
Litera G >
George Cosbuc
>
Poezia Scara de George Cosbuc
Poezia Scara
Am gasit-o ieri in prun,
Dar sa nu grabiti ocara!
I-am luat in pripa scara.
Ea ma-njura: Esti nebun?
Pune scara!
Daca-njuri, eu n-o mai pun!
Mai la urma, pe-un cuvant:
Sa se lase sarutata
De atatea ori deodata
Cati fustei la scara sant.
Sarutata
Laudat fii, Tata sfant!
Unsprezece, spune ea;
Eu zic: Bine, pe credinta:
Doar o fi avand stiinta,
Scara cati fustei avea,
Pe credinta
Asta e pierzarea mea!
Si-o sarut mereu-mereu:
Orice-ati spune, orice-ati face,
Nu stiu cum, dar mie-mi place
Sa sarut asa sunt eu!
Orice-ati face,
Doar e dat de Dumnezeu!
Dar te uita! Azi ma duc
Pe la ei, si iata scara!
Vrand sa pui la cale tara,
N-am de lucru si m-apuc
Sa-ntorc scara,
Si cand colo, stau nauc!
Dau sa numar la fustei
Uite-i, frate, doisprezece!
Si-un cutit prin piept imi trece
Implantat de mana ei!
Doisprezece,
Iaca-mi moartea, dragii mei!
A gresit, imi spuneti voi?
Cum de n-a gresit sa-mi spuie
Treisprezece? Sa mai suie,
Nu sa-mi faca mai vreo doi!
Nu sa-mi spuie
Ca e miercuri, cand e joi!
Zici ca poate n-a stiut
Cand vorbea din prun cu mine?
Dar i-a numarat ea bine
Scoborandu-i si-a tacut!
Nu de mine,
Mi-e de dansa, ce-a facut!
M-a scurtat asa, stiind!
Daca-i fire mincinoasa,
Ce folos e ca-i frumoasa?
Maica mea, auzi! S-o prind
Mincinoasa!
N-o mai cred, s-o vad murind!
Descarca cuvinte Scara autor romana descarca versuri George Cosbuc scoala. Literatura cuvintele cartea poezii.ro limba romana scoala cuvintele scriitor versuri poetul autor poeti romani versurile versuri.
Alte poezii de George Cosbuc