roversuri.ro
>
Litera I >
Iulia Hasdeu
>
Poezia Singuratate de Iulia Hasdeu
Poezia Singuratate
Hai, suflete in zbor departe,
Spre cer, pe-a viselor potece,
Pe unde gind profan nu trece
Si n-ai de nici o grija parte:
Hai, suflete, cit mai departe,
Pamintu-n noapte sa se-nece!
Sa ne-avintam in infinit...
Sondind superba inaltime
Sa ratacim in zari sublime,
In cer de-azur, locas rivnit;
Dorind al tainei infinit,
Uita-vom sumbra adincime.
O, suflet, duh ales si pur,
Saltind din paminteasca tina,
Sa-ti rupi catusi de vizuina;
Deci, lasa-ti corpul, beci obscur,
Si vino in eternul pur,
Sa facem baie in lumina.
O, vino sa ne bucuram
De-a fericirii plinatate!
In drum de-o fi vreo greutate,
Gasi-vom, totusi, ce speram;
Caci vom putea ca sa gustam
A linistei singuratate.
Si vom dezveli deodata
Eterne taine, mult profunde,
Ce infinitul le ascunde
Acestei lumi, ce-n van le cata;
Si vom zimbi, ca de-o erata,
De-a lumii cunostinte scunde!
Al nostru ochi descoperi-va
Reala fata-a tot ce este
Si printr-o vraja, ca-n poveste,
Tot universul lamuri-si-va
Secretul, care-atunci vorbi-va
Din fir a par - mareata veste;
Iar adevar, frumos si bine,
Far-a rani cu-a lor prezenta,
Ne-or aparea chiar in esenta,
Cu straluciri de tot senine;
O, suflet, fericiri divine
Ne-or coplesi prin excelenta!
O, sfint deliciu, voluptate!
Sa contemplam esenta pura
Si-a tale taine, o, Natura,
Si frumuseti abia visate!
E o suprema voluptate,
Al carei dor e o tortura.
Ah, ce tortura negraita! -
Tu, suflete nemuritor,
Ai vrea sa te inalti in zbor
Spre bolta cea nemarginita;
Dar nu poti - cazna negraita!
Sa scapi de corpul tiritor.
Zadarnic dorul te-nfioara,
Vrind taine mari sa descifrezi;
Sa zbori si dulce sa visezi,
Ca un avar l-a sa comoara,
Caci corpul greu te impresoara
Cu lantul gliei, sa cedezi.
Dar sa rabdam. E-o zi anume,
Cind sufletul se libereaza,
Sfarmindu-si lantul, si pe-o raza,
Senin se-nalta, ca din spume,
Spre-al sau locas din alta lume
Si in lumina se-mbaiaza.
O, suflete, speranta-i mare...
Fixat e ceasul cind ai sa treci
Urcind pe sfintele poteci;
Frumoasa zi - frumos dispare.
O, suflete, spranta-i mare:
Totul trece... Dumnezeu e-n veci!
(Paris, 16 aprilie 1888)
(poezie scrisa cu cinci luni inaintea mortii autoarei; Ed. Saeculum I.O., Bucuresti, 2005)
Cine a scris cine a scris autor cartea poezie limba romana rime versuri poetul Iulia Hasdeu. Autor limba romana versuri versuri scrisa de Singuratate poet cultura poeti romani.
Alte poezii de Iulia Hasdeu
