roversuri.ro
>
Litera V >
Vasile Voiculescu
>
Poezia Strig de Vasile Voiculescu
Poezia Strig
Nu stiu sa ma rog, ca nici cuvantul
Si nici cugetele nu-si au rost.
Prin inchipuire-mi bate vantul,
Miinilor in darn cer adapost,
As psalmi, n-am ghiers si nu stiu cantul.
Fac ca pomul, iarna, in gradina
In pamant genunchii mi-i infig
Si cu inima-naltata spre lumina
Tac si-astept ca soarele sa vina...
Iar in viscole, ma vaier si Te strig.
(joi, 29 aprilie 1954, Bucuresti)
Versurile poeziei poezii.ro cartea cultura versurile poeziei versuri poezia Vasile Voiculescu poezia versuri scoala. De dragoste poezii.ro versuri poeti romani poezie poet Strig poet poezia scrisa de.
Alte poezii de Vasile Voiculescu