roversuri.ro
>
Litera G >
George Cosbuc
>
Poezia Suptirica din vecini de George Cosbuc
Poezia Suptirica din vecini
Ea mergea capsuni s-adune,
Fragi s-adune
Eu sedeam pe prag la noi.
Ea, ca sarpele prin foi,
Vine-ncet, pe ochi imi pune
Manile ei mici si moi,
In ureche-o vorba-mi spune,
Rade lung si fuge-apoi.
Pieptul plin cu mana-l tine,
Strans il tine,
Ca-i piept tanar si mereu
Ar salta, si-n salt e greu.
Sta pe loc si-i pare bine,
Bate-n palme: Te stiu eu:
Nu mai viu! De viu la tine,
Ma saruti si nu mai vreu!
Eu o chem si-i spui de toate,
Multe toate,
Multe bune si-n zadar,
Nu-mi faci capul calindar!
Nu te cred si nu sa poate!
Eu ma-ntorc: Ei du-te dar!
Capul mi-l proptesc pe coate,
Stau pe prag, pe ganduri iar.
Stand asa, un brat ridica,
Bland ridica,
Parul meu, pe frunte dat.
Cand ma-nalt raman mirat.
Te-ai intors? Si, suptirica,
Ea pe piept mi s-a lasat
Si zambea c-un fel de frica:
Raule, te-ai suparat?
Rime versurile cultura scrisa de versuri cuvintele romana. Poet poezii.ro poeti romani versuri scriitor cuvinte George Cosbuc versurile Suptirica din vecini poezia descarca poezii.ro cuvinte cultura.
Alte poezii de George Cosbuc
