roversuri.ro
>
Litera S >
Stefan Octavian Iosif
>
Poezia Vara de Stefan Octavian Iosif
Poezia Vara
Asfinteste. Printre ramuri
Aurite-n foc de soare,
Tremura nenumarate
Mici feresti stralucitoare.
Sub artar, plecat, mosneagul
Sade cu luleaua-n gura,
Pare ca-i cioplita-n piatra
Luminoasa lui figura...
Joaca in vazduh tantarii;
Pe furis, prin frunza rara,
Ca un zgomot de soparle
Dracusorii se strecoara,
Ici si colo doar s-arata
Printre crengile miscate,
Si, pititi, soptesc in umbra,
Se ghiontesc, rad pe-nfundate...
Dand semnal intregii cete,
Cel din urma-n fund dispare...
- Cauta-i de-acu, baiete!
Muta sta gradina mare...
Tresarind paseste-n taina,
Doar prin foi adie vantul...
Sta si-asculta... Unde-s oare?
Nu se stie ca pamantul!
Mosule, tu stii, pesemne,
Stai cu degetul la gura,
Si, zambind siret, ce dulce
Amintirile te fura...
Dar deodat' s-aude-un tipat,
Si din nalta balarie
Sare o fetita blonda
Ca un fir de papadie!
Geaba fuge nebuneste
Ca sa scape de strengar...
Din tufisuri, pretutindeni,
Alte capete rasar...
E un haz! Cu larma mare,
Toti, jucand, se strang in drum,
Si bunicul rade tare
Pipa scuturand de scrum...
Vara poezia poezia scriitor versurile poeziei literatura versurile poeziei rime versuri versurile de dragoste versuri poezia. Poeti romani Stefan Octavian Iosif versuri scoala literatura poetul cuvinte.
Alte poezii de Stefan Octavian Iosif