roversuri.ro
>
Litera S >
Stefan Petica
>
Poezia Cand vioarele tacura de Stefan Petica
Poezia Cand vioarele tacura
Vioarele tacura. O, nota cea din urma
Ce plange rasletita pe strunele-nvechite,
Si-n noaptea solitara, o, cantul ce se curma
Pe visurile stinse din suflete-ostenite.
Arcusurile albe in noaptea solitara
Statura: triste paseri cu aripile intinse,
Pareau c-asteapta semne, si strunele vibrara,
Ah, strunele, ce tremur de viata le cuprinse!
Si degetele fine, in umbra sclipitoare
Pareau ca niste clape de fildes, ridicate
Pe flaute de aur in seri de evocare
A imnurilor triste din templele uitate.
Murise insa cantul de veche voluptate,
Si triste si stinghere vioarele parura
In noaptea-ntunecata de grea singuratate
Fecioare-mpovarate de-a viselor tortura.
Romana cartea literatura versuri versuri poeti romani Cand vioarele tacura romana cuvintele scrisa de cuvinte. Poetul descarca versuri scoala cartea literatura scrisa de de dragoste cuvintele Stefan Petica scriitor.
Alte poezii de Stefan Petica