roversuri.ro
>
Litera S >
Stefan Petica
>
Poezia Cantecul toamnei de Stefan Petica
Poezia Cantecul toamnei
Serbare sgomotoasa
Ca-n balci. Decor banal;
O bolta luminoasa
Scaldata-n aur pal.
Pe culmea azurie
Chiar soarele de-arama
Se pare-o jucarie
De proasta melodrama.
Multimea imbatata
De pulbere si soare
Intoarce-nfierbantata
Un dant nebun pe care
Il farmeca orgia
Din surle, din timbale,
Din nai si maestria
Din cornuri triumfale;
O muzica ciudata
Ce-nalta orgolioasa
Spre bolta-nflacarata
Prostia glorioasa.
Multimea se aprinde
Si rade, striga, -njura.
Paiata se desprinde
Din gloata. O figura
Ciudata: meseria
I-a pus pe buze-un ranjet
Pe care saracia
Mereu il schimba-n scancet.
In ochi ii arde para
Durerei care creste.
Ar plange; dar ocara
Multimei ‘l-ngrozeste
Ce, cruda, imbuibata
Vrea glume, joc, placere.
Paiata intristata
Priveste cu durere.
O lacrima ii pica
Incet si el tresare
Si mandru isi ridica
Privirea sfidatoare
Spre cer iar a sa minte
Orgoliul strabate;
El trece inainte
Cu brate inclestate.
Zambind din inaltime,
Decat robit durerei,
Sa ceara la multime
Pomana-nduiosarei.
Romana autor limba romana Stefan Petica versurile poeziei descarca limba romana cuvintele Cantecul toamnei. Poezia cuvintele romana poetul poeti romani versurile poetul scoala cuvintele versurile poeziei poezie versuri versuri versuri.
Alte poezii de Stefan Petica
