roversuri.ro
>
Litera S >
Stefan Petica
>
Poezia Se stinse alba lampa, cazand pe piatra tare de Stefan Petica
Poezia Se stinse alba lampa, cazand pe piatra tare
Se stinse alba lampa, cazand pe piatra tare
Cu geamat lung si jalnic de suflet chinuit,
Si umbra fu ca plumbul in turnul urgisit,
Iar corbii s-adunara, strigand in departare.
Ha, corbii s-adunara strigand in departare,
Caci prada lor gatiram din trupul prihanit
Ce sta intins si rece in turnul parasit:
Si mortul era visul suprem de asteptare.
Si noi omoratorii stam palizi si tacuti,
Privind cu ochii turburi in noapte, aiuriti.
Ah, noptile din suflet ce triste si amare-s!
Simtiram plini de groaza o mana nevazuta
Stand gata ca sa scrie in noaptea grea si muta,
Cu slove arzatoare sinistrul: Teckel, Phares.
Versuri versurile cartea poet literatura romana cuvinte Se stinse alba lampa, cazand pe piatra tare. Versurile scriitor poeti romani descarca rime descarca cultura autor versuri cuvinte Stefan Petica versuri cultura cultura de dragoste.
Alte poezii de Stefan Petica
