roversuri.ro
>
Litera A >
Anton Pann
>
Poezia Copaciul si dovleacul de Anton Pann
Poezia Copaciul si dovleacul
Pe langa un copaci mare
Un dovleac, din intamplare
Primavara rasarise
Si pe dansul sa suise,
Care intr-atat crescuse,
Incat varfu-i intrecuse,
In lung si-n lat sa-ntinsese,
Ramurile-i cuprinsese,
Si pretutindeni umpluse
De dovleci care facuse.
Deci cu aceasta iestime
Vazandu-se la inaltime,
Incepu sa se mandreasca
Si zicand sa se faleasca:
- âVezi, eu numa-ntr-o vara
Cat crescui si tot cresc iara,
Si tu copaci din vechime,
In suma de ani multime,
D-ai fi crescut voiniceste,
Precum si vrejul meu creste,
Mai, mai ajungeai la stele,
Dupa parelele mele.â
Iar copaciul cel cu minte
I-a raspuns aste cuvinte:
- âEi! te lauzi tu acuma,
Ca inca n-ai vazut bruma,
Dar cand va da si zapada,
Atuncea esti jos gramada!â
Gandeste la viitoare
Si la cele-ntamplatoare.
Nu te inalta cu firea
Pan' nu cerci nenorocirea.
Copaciul si dovleacul poeti romani limba romana versuri versurile versuri cuvintele cuvintele versuri poezii.ro poetul poezii.ro cine a scris descarca Anton Pann scriitor cartea. Versurile.
Alte poezii de Anton Pann
