roversuri.ro
>
Litera M >
Mateiu Caragiale
>
Poezia Curtile vechi de Mateiu Caragiale
Poezia Curtile vechi
De veacuri, parasite pe-ascunsele coline,
Zac curti pustii... Acolo tacerea stapaneste
Si-n verde manta muschiul cuprinde si-nveleste
Surpata zidarie si frantele tulpine;
Si-mpodobind ceardacul cu grelele-i ciorchine,
Salbatacita vita pe stalpi se-ncolaceste,
Cu iedera cea neagra ce-n streasini impleteste
O lucie cununa uitatelor ruine.
Adanc ca de o vraja par ele adormite,
Pe iaz viseaza-ostrovul de salcii despletite;
Nu tremura o frunza, nu misca fir de iarba,
Si-n tainuita cula, tintind priviri viclene,
Zambesc catre domnite boieri cu lunga barba,
Purtand pe nalta cuca surguci cu mandre pene.
(1904)
Cultura literatura poeti romani cuvinte versuri romana Mateiu Caragiale Curtile vechi cine a scris scrisa de poezii.ro. Cartea versurile poeziei versurile versuri cine a scris scrisa de scoala versurile poezia autor poezii.ro versurile poeziei.
Alte poezii de Mateiu Caragiale