roversuri.ro
>
Litera S >
Stefan Augustin Doinas
>
Poezia Ninsoarea de Stefan Augustin Doinas
Poezia Ninsoarea
Vazduh nevarstnic. Stau și-ascult
O muta convertire-n lucruri.
Decembrie-mi vestea, demult,
Acest pojar de involucruri
Suflate ca din nari de boi,
Aceasta oarba constelare
De inocenta- peste noi.
Ce liniște! Pe inelare
Descind logodne. In auz
(mai vechi suna vechile cuvinte?)
tașnește, incers, un havuz.
Alcatuire prea fierbinte,
Obrazul nostru plange, ros
-ca de acizi rotind in palcuri-
de-un ger inalt și somnoros,
de-un grai virgin ce pune talcuri
pe gura, streșina și vreasc.
Și-mi vine, parca, sa ma nasc...
Limba romana versuri poezii.ro versuri Stefan Augustin Doinas literatura de dragoste scriitor scoala cuvintele autor versuri romana. Rime versurile Ninsoarea cultura poeti romani de dragoste.
Alte poezii de Stefan Augustin Doinas