roversuri.ro
>
Litera A >
Alexandru Vlahuta
>
Poezia Pacatul de Alexandru Vlahuta
Poezia Pacatul
Pacatuit-a omul in vremuri fericite,
Cand nu-i lipsea nimica, nici hrana, nici odihna,
Cand n-avea a se teme de zile amarate,
Cand roaba-i era lumea si el domnea in tihna.
Pamantul, inca proaspat, patatu-s-a de sange
Cand lumea era larga si oamenii putini,
Cand nimenea, sub soare, n-avea de ce se plange,
Cand cerul n-avea trasnet si nici pamantul spini.
Si vreti ca astazi omul sa nu pacatuiasca?
Cand grijile-l apasa, nevoile-l muncesc,
Cand el se vede-n lume menit sa patimeasca,
Cand ralele-l framanta, si poftele-l robesc!
Si vreti sa n-avem Caini, cand e nepotrivire,
Si ura si cruzime in neamul omenesc,
Cand neagra dusmanie si lacoma ravnire
De-a pururea-ncuibate in inimi clocotesc!
Nu, nu; din nopti pierdute in vremuri departate
Blastemul sta pe oameni, in veci vor suferi,
Si ravna, si ispita, si negrele pacate
Nascutu-s-au cu lumea, cu lumea vor pieri!
Versurile Alexandru Vlahuta limba romana poeti romani versurile poeziei versuri Pacatul versurile poeziei poezie. Limba romana descarca literatura autor cuvintele scrisa de poezia cuvinte versuri literatura versuri poezia.
Alte poezii de Alexandru Vlahuta
