roversuri.ro
>
Litera G >
Gheorghe Asachi
>
Poezia Stomahul si madularile de Gheorghe Asachi
Poezia Stomahul si madularile
Chiar ca astazi, in vechime
Multamit n-au fost mai nime.
O zi-n Roma de Senat
Tot poporul dezbinat
Zis-au: Lauda s-orice bine
La boierii tarei vine,
Cand in pace si-n razboi
Purtam sarcina tot noi!
Imputand deci in manie
Pe Senat de tiranie,
Iute iesa din cetate
Tot poporul ca sa-si cate
Noua patrie, alt pamant,
Si dodata se asaza
Pe un munte ci-i zic Sfant.
Dar Senatu-i deputeaza
Pre Menenius intalept,
Ce-mblanzind nedreapta ura
Prin a sa cimilitura
Il aduse indarapt.
Romanului deci popor
Zise cesta senator:
Madularile rebele
Imputau o mii de rele
Ranzei lor si mai ales
Ca un trai s-ar fi ales
Spre mancare si spre somn;
Deci si ele-au vrut sa faca
Fiecare ca un domn.
Fara noi, zise-ntre sine,
Bardahanii nemic sant,
S-ar trai doara de vant?
Cand sarbindu-i foarte bine
Asudam ca niste vite,
Iar stomahu-n loc s-agiute
Osteneala ni inghite,
Ca sa prinda la vartute!
Decat serb sa fii tu trist,
Mult mai bine-i egoist!
Cele zise-au si facut,
Talpa-n loc au si statut.
Nici pic bratul se intinde,
Mana la nemic nu prinde,
Si stomahului zic toate:
Lucre sangur, daca poate!
Ins-aceast-a lor manie
Au fost mare nebunie;
Fiecare madulare
Pe stomahul tot intarta,
Dar pe sine insas cearta,
Ca-n curand au obosit,
Si cand toate au amortit
Madularile rebele
Cam tarziu au intales
Ca spre comun interes
Mai mult lucra decat ele
Cela carui zic bardan,
Lenes, trandav si tiran!
Poeti romani poetul cine a scris scrisa de autor Gheorghe Asachi scoala Stomahul si madularile versurile poeziei cine a scris poezie versurile poeziei versuri de dragoste poetul. Versurile poeziei autor versuri.
Alte poezii de Gheorghe Asachi
