roversuri.ro
>
Litera A >
Alexandru Vlahuta
>
Poezia Supt legea tunului de Alexandru Vlahuta
Poezia Supt legea tunului
I
Ard, zi si noapte, marile furnale,
In vastele uzine ale mortii.
Din mii de cosuri funerare tortii
Se-nalta limbi de flacari infernale,
Ce spun ca toate-s subrede pe lume,
Ca vremea-si sparge formele ei goale,
Dand celui tare dreptul sa se scoale
Asupra celui slab si sa-l zugrume.
Se prabusesc cetati, credinti si pravili,
Ce ni le-nchipuiam nestramutate:
Un vant turbat asupra lumii bate,
Pieire e, si rupte-s orice stavili...
II
Ce trista si amara-nvatatura
Din viforul acesta se ridica!
Iar vei trai, sarmane om, in frica,
Iar te-a supus intunecata ura.
Popoarele-nvrajbite intre ele
Vor sta de-acum, ca fiarele, la panda,
Sub vesnica-narmarilor osanda,
Catand unul pe altul sa se-nsele.
Caci rani adanci, in veci nevindecate,
Vor sangera-n tacerea asteptarii;
Copii crescuti in setea razbunarii
Vor duce-n lupta proaspete armate,
Si iarasi vor acoperi pamantul
Mormanele de morti si de ruine,
Si toat-a lumii truda spre mai bine
Ca pulberea va risipi-o vantul...
III
Lant ruginit, veriga cu veriga,
Iubirea dintre oameni se desface:
Cand fiara ostenita-n Cain tace,
E sangele lui Abel care striga.
Scoala scrisa de cuvintele descarca poet poezii.ro versuri poeti romani poezie scoala poet scoala Supt legea tunului. Versuri poet Alexandru Vlahuta scoala poezie de dragoste cuvintele scoala literatura cuvinte.
Alte poezii de Alexandru Vlahuta
