roversuri.ro
>
Litera E >
Eusebiu Camilar
>
Poezia Tinerete de Eusebiu Camilar
Poezia Tinerete
Ma vad ca printr-o ceata departe in trecut,
La deal abia urnindu-mi opincile de lut,
Dar adunand lumina din astrele ce pier,
In amfora din pumnii tinuti mereu spre cer!
Adeseori simt timpul rozand cu dalta sa.
O iarna fumurie va prinde-a se-ndesa,
Dar imi incerc puterea cu-atlanti si cu ciclopi,
Cat vor sui spre ceruri monumentalii plopi...
Sprancenele din arcul trufas au mai cazut,
Si unele iluzii abia dac-au tinut
Cat scrie porumbelul pe ceruri un suis,
Cat zborul unei berze spre alt acoperis,
Cat undele grabite in vaduri se rastorn,
Sau numai cat dureaza ecoul unui corn
Dar eu, precum oierii din timpuri m-au durat,
De cand ma stiu, cu-acelasi avant mi-am masurat
Sperantele, cu plopii monumentali, ce vor
Candva s-atinga cerul cu varfurile lor.
(“Poezii”, 1964)
Poeti romani cuvintele cultura rime cartea poezia poezii.ro cuvintele rime versuri versuri cartea cine a scris romana. Versuri poezie poezie Eusebiu Camilar scriitor versurile Tinerete.
Alte poezii de Eusebiu Camilar
