roversuri.ro
>
Litera E >
Eusebiu Camilar
>
Poezia Vioara de Eusebiu Camilar
Poezia Vioara
Din ce copac fantastic, din mari si vechi paduri,
Ti s-a durat vioara cu timpul in nervuri -
Ca de ridici arcusul, usor, ca la un semn
Se redesteapta timpul incremenit in lemn?
S-a-ngandurat o clipa obrazul diafan:
Simteai ca-n lemn vioara cuprinde un ocean!
Din vastele-i intinderi profund sa poti sa canti,
Iti trebuie furtuna grozava sa-l framanti...
De unde ai atatea puteri de foc nestins,
Arcusul tau sa miste oceanul necuprins?
De-acum voi sti: adese cand treci, tu porti solemn,
La subtioara timpul, incremenit in lemn.
Versurile poeziei poet limba romana poezie poezii.ro poetul. Eusebiu Camilar literatura scrisa de de dragoste autor versuri poet scriitor poetul poet limba romana poeti romani Vioara poezii.ro versuri.
Alte poezii de Eusebiu Camilar