roversuri.ro
>
Litera E >
Eusebiu Camilar
>
Poezia Marama de borangic de Eusebiu Camilar
Poezia Marama de borangic
E noapte pe pamanturi si pan' la galaxii!
Frumoaso, cu marama de borangic sa vii,
S-o potrivim pe iarba adancilor gradini,
Asupra-i sa se cearna luceferii senini...
In infinitul spatiu, de cine stie cand,
Maestrul timp, la roata fantastica lucrand,
Planete slefuieste in site si tipsii,
Si pulberea se-ntinde in urma, galaxii!
II
O, parca vad in alta planeta, colo-n hau,
O fata stand, ca tine, langa iubitul sau,
Si poate ca marama si-a asternut-o jos,
Pe ea sa cearna pulberi Pamantul luminos,
Cand se arata-n spatii, beteala picurand,
Pe mari din alte sfere corabii petrecand,
Si iat-o cum tresare, privindu-l de la geam,
O fata ca si tine, cu trupul zvelt, de ram...
III
Ar trebui, frumoaso, si noi sa fim merei,
Ca marmura cioplita candva in Propilei,
Sa tot traim cu sete de foc mistuitor:
Putine-au fost in urma, prea multe-n viitor!
Imbratisati in poarta acestor evi superbi,
Sa sarutam pe frunte intaii pui de cerbi
Adusi de sus, in nave mai iuti ca niste plumbi,
De primii si-ndraznetii vazduhului columbi!
Si de-oi pleca in ceasul ca inima de bun,
S-aduc de proba aur si grau de pe Neptun,
Abia s-o coace painea in vatra pan' ma-ntorn:
Pe-atunci va fi distanta cat un ecou de corn.
(“Poezii”, 1964)
Versuri poet romana poezii.ro poezia cultura cultura cuvintele scoala poezie. Marama de borangic cultura cultura versuri poeti romani rime autor scriitor cine a scris cuvintele Eusebiu Camilar limba romana.
Alte poezii de Eusebiu Camilar
